Ploaia, vântul și razele soarelui s-au adunat în fața zeilor pentru a-și prezenta puterile și pentru a demonstra care are cele mai mari puteri. Razele soarelui au spus că ele sunt cele care aduc zâmbete, care fac plantele să crească și care încălzesc pământul, vântul a spus că el răcorește oamenii și animalele, că duce polenul de la o floare la alta, iar ploaia nu are nicio altă putere decât a uda pământul. Așa se face că ploaia a fost obligată de zei să cadă doar în anumite anotimpuri, iarna lăsând locul fulgilor de nea. De supărare, ploaia nu a mai vrut să ude pământul cu lunile, iar razele soarelui puternice și vântul nu au fost îndeajuns să facă florile și plantele să crească, întrucât ele aveau nevoie de apă. Razele soarelui și vântul s-au dus în căutarea ploii și au reușit să o convingă că revină după ce i-au promis că, din când în când, cei trei vor fi prezenți împreună: așa se face că uneori plouă, soarele este strălucitor pe cer și bate vântul în același timp.