Se da textul: — Am dat o petiţiune... Vreau să ştiu ce s-a făcut. Să-mi daţi un număr.— Nu ţi s-a dat număr când ai dat petiţia?— Nu.— De ce n-ai cerut?— N-am dat-o eu.— Da cine?— Am trimes-o prin cineva.— Când? În ce zi?— Acu vreo două luni...— Nu ştii cam când?— Ştiu eu?— Cum, nu ştii? Cum te cheamă pe d-ta?— Nae Ionescu.— Ce cereai în petiţie?— Eu, nu ceream nimic.— Cum?— Nu era petiţia mea.— Da a cui?— A unui prietin.— Care prietin?— Unul Ghiţă Vasilescu.— Ce cerea în ea?— El, nu cerea nimic.— Cum, nu cerea nimic?— Nu cerea nimic; nu era petiţia lui.— Da a cui?— A unei mătuşi a lui... Ştia că viu la Bucureşti şi mi-a dat-o să o aduc eu. 1. Precizați daca fiecare din partenerii de comunicare stie ce vrea sa spună atunci cand preia cuvântul. In cazul in care descoperiti vreo situatie in care acest lucru nu se întâmpla, indicați replica si motivați-va raspunsul. 2.Indicați un exemplu de informație contradictorie oferită de unul dintre locutori. Ma puteti ajuta?